Busuioc Păun

S-a născut în comuna Reviga, judeţul Ialomiţa, la 17 septembrie 1919. A sosit în Bucureşti în 1933, unde a lucrat ca tipograf la ziarele Adevărul şi Dimineaţa. Dorind să-şi schimbe munca, s-a îndreptat, doi ani mai tîrziu, într-un tren de marfă, spre Braşov. Prins fără bilet, controlorul s-a purtat frumos cu el şi, ascultîndu-i păsul, l-a trimis la un prieten, cioban în Piatra Mare, dîndu-i şi cîteva ziare să le ducă acestuia. A stat la baci două săptămîni învăţînd muncile de la stînă şi cunoscînd împrejurimile. La îndemnul ciobanului, s-a întors în Bucureşti, dar şederea pe muntele Piatra Mare, ca şi trimiterea lui în 1935 într-o tabără de muncitori poligrafi în Munţii Apuseni, la Vidra de Sus, l-a legat de munte, încît, de acum încolo, a început să meargă în fiecare duminică în Bucegi sau pe Clăbucet. În 1955, sindicatul Uzinei Tractorul l-a trimis la o şcoală de ghizi, alpinism şi arbitrii, unde i-a avut conducători pe Ion Vlădăreanu, Ion Draşoveanu, Alexandru Floricioiu şi Norbert Hiemesch. Din 1961 a devenit instructor de alpinism şi a lucrat în cadrul asociaţiei Creaţia— Braşov pînă în 1978. Ca alpinist şi căţărător, Păun Busuioc a efectuat nenumărate escalade, realizînd mai multe premiere.

Păun Busuioc are o mare dragoste pentru munte, pentru adevăratul alpinism. Timp de cincisprezece ani, cît puterile l-au ajutat, s-a dedicat cu pasiune îndrumării tinerilor din asociaţia Creaţia—Braşov, dintre care menţionăm pe Eugen Bindu, Viorica Gheoarcă, Gheorghe Crişan, I. Dragomir, fraţii Kope, C. Constantinescu, Mircea Opriş, Adrian Tănase şi alţii. Participînd la alpiniade şi campionate republicane de căţărătură, iarna şi vara, i s-au conferit mai multe diplome şi medalii. A colaborat la Buletinul alpin (Braşov) şi este autorul mai multor poezii cu subiect de munte.